Comportamentul alimentar în obezitate

   

    Obezitatea reprezintă devierea de la reglarea homeostazică a comportamentului alimentar și constă într-o varietate de tulburări care au simptom principal supraponderabilitatea, în care sunt implicați factori metabolici, nutriționali, psihologici și sociali.

    În determinarea obezității pot fi implicați factorii anteriori, separat sau asociați. Factorii genetici stabilesc într-o mare măsură dacă un om poate să devină obez, dar factorii de mediu (sociali, psihologici) sunt responsabili dacă și în ce măsură se va realiza această predispoziție. (Meyer și Stunkard, 1993).

    Comportamentul alimentar reprezintă modul de alimentaţie al omului și este un proces la baza căruia se află nevoia de a asigura organismului substanţele energetice şi nutriţionale necesare vieţii. Comportamentul alimentar este ansamblul acţiunilor şi atitudinilor legate de alimentaţie. 

    Unul dintre cei mai importanți factori psiho-comportamentali implicați în obezitate este comportamentul hiperfagic care conduce la supraalimentare. Acesta este caracterizat prin:

-apetit crescut;

-tahifagia – a mânca repede, cu mișcări de masticație reduse;

-predilecție pentru dulciuri și alte tipuri de glucide;

-ingestii alimentare compulsive;

-asociere cu alcoolul.

    Să nu uităm că aceste obișnuințele alimentare nesănătoase sunt dobândite în timp prin învățare. Dacă am avut capacitatea necesară de a învăța aceste comportamente disfuncționale, dispunem de aceeași capacitate de învățare și pentru modificarea lor. 

    Pentru modificarea obișnuințelor alimentare propunem câteva recomandări practice:

1. Rămâi în contact cu propriul tău corp, atent la semnalele pe care ți le transmite! Atât senzația de foame, cât și sațietatea sunt semnale homeostazice care comunică necesitățile organismului.

2. Construiește-ți un ritual în servirea meselor: înainte să servești masa, acordăți câteva secunde în care, mental să îți exprimi recunoștința pentru hrana pe care o ai la dispoziție. În felul acesta acorzi valoare hranei, sațietatea instalându-se mai rapid.

3. Chiar dacă îți este foame și ai impulsul de a mânca repede, amintește-ți că pentru o digestie bună și un aport mai redus de alimente, este important să mesteci pe îndelete, așa că savurează fiecare înghițitură!

4. Pentru a-ți satisface pofta de dulce, documentează-te despre alternative sănătoase.

    Pentru restructurarea comportamentului hiperfagic sunt deosebit de importante descoperirea și integrarea cauzelor care au declanșat și mențin acest comportament. Aceste cauze vizeză atât patternuri comportamentale dobândite în copilărie sau în perioada adultă, stări conflictuale, stresori majori, emoții negative intense sau prelungite, cât și factori subiectivi: stima și imagine de sine scăzute, locul controlului extern, pasivitate, sentimente de neputință și ineficiență personală.

    Prezența acestor factori psihologici în debutul și întreținerea comportamentelor alimentare disfuncționale fac din intervenția psihoterapeutică o resursă puternică pentru restabilirea echilibrului psihosomatic.