Prin afecţiuni somatice desemnăm tulburările de sănătate, bolile. În declanşarea maladiei sunt implicaţi o serie de factori – declanşatori, acceleratori şi de menţinere, precum : factori biologici, genetici, fatori de mediu (influenţe nocive, poluare) etc şi factori psihologici, şi nu se poate stabili cu exactitate ce factori au contribuit la debutul afecţiunii sau măsura în care aceşti factori sunt responsabili de apariţia bolii.
Cert este că, indiferent de tipul afecţiunii, întotdeauna acţionează şi un factor psihologic.
Această asumpţie este argumentată şi de utilizarea tot mai mare în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii a sintagmei “interacţiunea dintre minte şi corp”. În S.U.A. Institutul Naţional de Sănătate (NIH) a înfiinţat în 1996 Centrul National de MedicinăComplementară şi Alternativă (NCCAM), această măsură oferind o recunoaştere a rolului pe care îl au factorii psihologici în producerea manifestărilor fizice ale bolii. (Baranaz A., Watkins J. 2011)
Prezenţa factorilor psihologici în declanşarea şi menţinerea stării de boală justifică apelul la intervenţie psihoterapeutică.
De precizat este că psihoterapia nu se poate substitui terapiei medicale. Constituie, însă o terapie complementară de nădejde . Probabil că cel mai mare avantaj al intervenţiei psihoterapeutice în tratarea afecţiunilor somatice este acela că rezultatele sale sunt durabile în timp – influenţele pozitive ale psihoterapiei nu se limitează doar la perioada în care se urmează tratament psihoterapeutic, efectele benefice ale acesteia se vor răsfrânge în viaţa pacientului şi după încetarea curei psihoterapeutice.
Cercetările din domeniul sănătăţii au arătat că prin apelul la serviciile psihoterapeutice, în completarea tratamentului medical standard, s-au obţinut îmbunătăţiri semnificative în tratarea celor mai diverse afecţiuni de la afecţiuni dermatologice, până la afecţiuni cardiovasculare, leucemie şi forme de cancer.
Cu titlu de exemplu voi reda rezultatele unei cercetări realizate de Facultatea de Medicină a Stanford University, efectuată pe o perioadă de 10 ani pe pacienţi care sufereau de cancer: pacienţii care au beneficiat de tratament psihoterapeutic au resimţit o diminuare semnificativă a durerilor- în medie cu 50% mai puţine dureri şi au supravieţuit cu aprox. un an şi jumătate mai mult decât pacienţii care au primit îngrijiri medicale standard. (Kogan, Biswas şi Spiegel, 1997)
Statistic, diminuarea la jumătate a durerilor fizice şi prelungirea duratei de viaţă cu un an şi jumătate poate părea …prea puţin. Dar pentru aceia care se luptă cu suferinţele cancerului, dar pentru aceia care au o mamă, un tată, un bunic etc. suferind de cancer, în fază terminală ... pentru ei aceste date pot însemna atât de mult!
Postat de Alina Lebidov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu